Toamna, un nou început

 

Toamna, un nou început

E un nou început, o blândă chemare, 
Când toamna așterne un vis pe cărare. 
Cad frunzele galbene sub vântul ușor, 
Pictând un tablou cu un tainic fior.

Sunt nuanțe pastelate pe cer și pe deal, 
Un peisaj liniștit, aproape ireal. 
Spre țărmuri mai calde păsările se retrag, 
Lăsând melancolie și brume pe prag.

Se duc călătoare, lăsând amintirile, 
Zboară departe, dar nu și orizonturile. 
Timpul încetinește al toamnei blând joc, 
E clipa în care reflecția are loc.

S-aude din stradă freamăt de pași mici, 
Căci școlile încep pentru tinerii ucenici. 
Prin aerul aspru și vântul subtil, 
Simțim cum deodată frigul vine tiptil.

În casă e cald și e pace deplină, 
O carte te-așteaptă sub slaba lumină. 
Stând pe fotolii, cu aer docil, 
La gura sobei, pisicile torc cu stil.

Prin geamul de sticlă privim către nori, 
Găsind o căldură în noi, de-atâtea ori. 
Din ierburi de munte, culese frumos, 
Fierbinte și dulce, ceaiul este savuros.

Acesta e ceasul cel magic și blând, 
Când frunza se-așază tăcută-n pământ. 
În serile lungi, când vântul e rece, tăios, 
Ceaiul și mărul copt se savurează cu patos.

R.V.D.

23.09.2026

Imagine realizată cu AI. Este util, dar să nu ne răpească pofta de creativitate și mai ales de a discerne singuri.